Recenzie „Destin tragic de artist genial”

Autor : Emanuel D. Florescu

Editura : Scrisul românesc

An apariție : 2015

Număr pagini: 213

Prezentare : 

Fragment din cartea ” Destin tragic de artist genial” de Emanuel D. Florescu

„II – Mihail Iurievici Lermontov
Un poet romantic dintr-un duel dramatic

Fiind si eu invitat sa-mi povestesc tragica soarta, am decis, in pofida unei reticente initiale, sa nu resping totusi generoasa si surprinzatoarea oferta literara, mai cu seama ca, din cate imi mai amintesc, sper ca si domniile voastre la fel, am avut unele legaturi cu literatura in viata mea terestra. Ideea o gasesc interesanta, iar gestul autorului necunoscut din viitor ma maguleste efectiv. Aceasta inseamna ca am avut si eu un cuvant de spus in literatura rusa, si, pare-se, chiar si in cea universala. Cuvantul a fost de altfel arma mea preferata, desi prin prisma carierei mele militare m-am deprins sa folosesc si alte arme de lupta. Asa ca am acceptat recunoscator aceasta posibilitate originala de-a ma adresa post-mortem posteritatii, metoda literara care-mi ofera din nou sansa de-a ma exprima personal, direct si artistic. Am tacut destul, de cand nu mai sunt in lumea fizica, iar tacerea nu m-a caracterizat niciodata.
Am onoarea sa ma prezint ca cel ce am fost candva Mihail Iurievici Lermontov, artist liric din pura placere si destoinic ofiter de cariera.
Va salut militareste, distinsii mei cititori de peste veacuri, si va supun atentiei un monolog artistic, ce sper sa nu va plictiseasca. Un monolog despre viata mea, care, chiar daca a fost foarte scurta, n-a fost de fel una anosta. Ca doar am fost un veritabil aventurier, un nonconformist sadea, un razboinic iubitor de pace, un razvratit dornic de liniste, un neinfricat justitiar allat in slujba dreptatii. „

Recenzie :

În primul rând  , aș vrea să mulțumesc autorului pentru exemplarul oferit!

În al doilea rând  , aș dori să menționez faptul că de mult nu am mai citit o carte, care să mă provoace să- mi pun întrebări despre viață , moarte și destin , în care să mă confrunt cu un stil asemănător cu cel al marilor scriitori al secolelor trecute .

Citind această carte, te poți întoarce în timp .Nu,  nu glumesc . Te poți întoarce în timp , poți purta discuții( doar la nivel imaginar , din păcate ) cu poeți și pictori , al căror destin tragic este descris nu cu dramatism , ci chiar de către ei înșiși , cu o stare apreciativă , critică , ca și cum își doresc să întoarcă timpul înapoi, doar pentru a muri ” mai rafinat ” .

În cartea asta ai parte de discuții care nu credeai că se mai pot „purta” , într- o lume a televizorului și a oamenilor care nu mai pot percepe frumosul . Uneori , ai nevoie de o asemenea carte , de un „respiro ” . Ai nevoie să stai la taclale cu moartea însăși , să o privești în ochii unor tineri geniali , cu un destin cu care s- au împăcat de mult. Oameni care fac legătura dintre trecutul lor și un viitor ideal, de care nu vor avea niciodată parte .

Rândurile m- au tulburat. Au schimbat ceva în percepția mea asupra vieții , au adus lângă mine mari „voci”. Se citește ușor , trăiești viața , doar că nu pe – a ta și experimentezi vorbe la care trebuie să te gândești de două ori .

Vă invit pe toți la o „cafea / ieșire/ceai” cu genii care nu au avut timp de așa ceva 🙂

Publicitate

Un gând despre „Recenzie „Destin tragic de artist genial”

Adăugă-le pe ale tale

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează un site web sau un blog la WordPress.com

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: