Recenzie „Assassin’s Creed – Renașterea”

Autor: Oliver Bowden
Editura: Paladin
Număr pagini: 401
Timp personal de citire:3 zile
Rating pe Goodreads: 4/5

Prezentare:
         „Trădat de familiile conducătoare din Italia, Ezio începe să se pregătească pentru a deveni asasin. Ajunge astfel să fie atras în războiul secret dintre Ordinul Asasinilor și Ordinul Templierilor, care are drept scop obţinerea Mărului Edenului, un artefact ce poate controla mințile oamenilor, provenit de la o civilizație străveche, superioară tehnologic.”
Imagini pentru assassin's creed renaissance

Recenzie:

Trecând direct la subiect, cartea este una dintre puținele care nu m-au prins de la prima pagină, în norocoasa mea viață de cititor pasionat. Pentru că am fost fascinată de film și de idei lui centrală, contrar multor păreri negative la adresa acestuia, nu am abandonat cartea așa de ușor, ambiționându-mă să o parcurg cu interes și să fiu foarte atentă la detalii. Efortul meu nu a rămas nerăsplătit, ci și-a primit roadele cuvenite nu după mult, cam după vreo 52 de pagini de la incipitul cărții, care m-a introdus în adâncurile vieții boeme din Italia, Florența, de pe vremea când Leonardo da Vinci era la începutul carierei sale de geniu.


           “While I thought that I was learning how to live, I have been learning how to die.
-Leonardo Da Vinci”


Ezio Auditore da Firenze este un tânăr naiv, credul, care nici nu bănuiește ce se ascunde în spatele istoriei familiei sale de comercianți. Pornit într-o călătorie bazată pe dorința nestăvilită de răzbunare pentru soarta tragică a tatălui și a fraților săi, alături de una dintre figurile marcante ale istoriei, artei și omenirii, Leonardo da Vinci, Ezio se află pe calea aflării celui mai mare secret la care poate ajunge o ființă umană și poate cea mai râvnită putere care va zgudui întreaga lume. Rivalitatea dintre două familiii fruntașe ale Florenței, Pazzi și Auditore, umbresc începutul conflictului care se dă atât în jurul și în mâinile lui Ezio, cât și în sufletul lui, care se scaldă într-o lipsă a iubirii, a normalității, dar și a dorinței înflăcărate de a onora numele familiei sale.


“You take what you can get and hold on tight to it- by any means necessary. After all you only live once.”


Într-o luptă purtată cu greu pe umerii lui de asasin, într-o lume care este oarbă în fața atrocităților săvârșite de către Ordinul Templierilor, care dețin conducerea unor poziții importante din lumea lui Ezio, acesta trebuie să își urmeze cu curaj drumul și să ducă mai departe războiul Ordinului Asasinilor. Alături de Leonardo, care îl va ajuta să descifreze paginele Codexului, volumul care dictează principalul țel al Templierilor, Ezio cunoaște iubirea și pierderea ei, de două ori, ce înseamnă loialitatea, trădarea, fraternitatea și dorința de a duce la bun sfârșit o cauză bine determinată de mii de ani.


“From now, his life was forged for one purpose and one purpose alone- revenge.”


Sânge curgând în râuri, lupte date în ochii inocenți ai copiilor Italiei, jurăminte încălcate, mister până la sfârșit, un inventor pictând unul dintre capitolele vitale ale omenirii și un asasin care nu omoară numai neleguiți, ci și un pericol aproape iminent pentru camarazii săi, neîncrederea care îi stăpânește simțurile și orgoliul propriu. O poveste antrenantă, prin a cărui veridicitate am trăit la o viteză amețitoare renașterea unor credințe care pot întoarce la 180 de grade definiția unor trăsături omenești, dar și a crezului lui Ezio. Dacă vreți să îi aflați soarta, nu ezitați să citiți „Assassin’s Creed – Renașterea”.

Cartea poate fi  comandată de aici:
http://www.editura-paladin.ro/info/carte/assassins-creed-1-renasterea/

-Nico-

Publicitate

3 gânduri despre „Recenzie „Assassin’s Creed – Renașterea”

Adăugă-le pe ale tale

  1. Felicitari pentru inca o recenzie superba 🙂 Eu nu am vizionat filmul si nici nu cred ca o voi face, am auzit ca este dezamagitor. Cartea in schimb ma atrage, acesta fiind al doilea motiv pentru care nu am urmarit filmul: ca sa nu imi fac o parere mult prea poasta, sa ma dezamageasca intr-atat incat sa nu imi mai doresc cartea. Poate suna ciudat :))) Dar oricum, cartile sunt cele mai bune, de fiecare data 😀

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează un site web sau un blog la WordPress.com

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: