Acum ceva timp vă vorbeam despre Frăția corbilor, o carte ciudată, dar fermecătoare în același timp. Atunci vă spuneam că abia aștept să continui seria și că sunt nerăbdătoare să aflu ce mai face Noah (cunoscut și drept iubirea vieții mele), ce mai plănuiesc Gansey, Blue și Adam, dar și în ce belele se mai bagă (și îi mai bagă și pe ceilalți) Ronan. Ei bine, permiteți-mi să vă spun că am citit (și terminat) într-un final Hoții din vis, cel de-al doilea volum al seriei Frăția corbilor, iar acum încerc să mă adun puțin și să vă împărtășesc atât impresiile mele generale, cât și experiența pe care am avut cu această carte. Pentru că, da, cartea asta este o adevărată experiență, dar este una foarte mișto.
Hoții din vis poate fi considerată de foarte mulți o carte cel puțin dificilă, seria în sine poate fi considerată astfel. Nu am avut emoții cu privire la asta, știam că povestea avea să ciudată și întortocheată încă de când am citit primul volum al seriei, ba chiar speram să continue așa. Emoțiile și-au făcut apariția atunci când simțeam că lectura este repetitivă și nu se mai termină. Știu cum sună, nu e tocmai ceva ce ai spune despre o carte care ți-a plăcut și pe care vrei să o recomanzi, dar urmăriți-mă până la capăt, promit că are sens până la urmă.
Cumva, dacă stau să mă gândesc bine, nu ar fi trebui să îmi fac griji. Știind bine toată ‘aventura’ prin care am trecut cu primul volum, ar fi trebuit să îmi fie clar că nu e genul de poveste pe care o citești repede și pe care o uiți la fel de repede, că nu e ceva simplu și lejer, ar fi trebuit să îmi imaginez că este o poveste care are nevoie de toată atenția, răbdarea și concentrarea de care pot da dovadă. Și știți ceva? Nu regret nici măcar o secundă faptul că am ales să o iau mai ușor și să nu grăbesc (sau să stric) cumva plăcerea lecturii.
Hoții din vis continuă cumva evenimentele din primul volum, dar nu este o continuare clasică, obișnuită, mă rog, nu așa cum am perceput-o eu.
Eu o văd ca pe un volum care, deși pleacă într-un fel de la premisa regăsită și în cartea anterioară, are parte de propria sa poveste, astfel creându-se – cumva – două planuri narative. Sigur, nu în sensul în care am putea crede că se realizează acest lucru, nu așa cum suntem obișnuiți sau cum vedem de regulă în cărți, dar cred că bate în acea direcție.
Așadar, în volumul al doilea îi regăsim pe Blue, Noah (cunoscut și drept iubirea vieții mele), Gansey, Adam și Ronan, personaje pe care le cunoaștem deja și pe care le îndrăgim încă de la primul volum, dar întâlnim și nume noi precum Omul Cenușiu sau Kavinsky. Spre deosebire de volumul anterior, unde nu putem spune că era cineva anume în prim plan, aici autoarea îl aruncă sub lumina reflectoarelor pe Ronan.
Ronan Lynch este un mister pentru toată lumea, uneori chiar și pentru prietenii săi. Are secrete – multe secrete – pe care le ascunde de toată lumea, câteodată chiar și de el însuși.
Unul dintre secretele care îl bântuie este că are ‘puterea’ de a extrage lucruri din visele – sau coșmarurile, ținând cont de anumite lucruri – pe care le are. Putem spune că nu duce o viață tocmai ușoară și că totul este ciudat, dar lucrurile iau o întorsătură urâtă atunci când se dovedește că Ronan nu este singurul care știe despre acele lucruri.
Așadar, îl avem pe de o parte pe Ronan care încearcă să își rezolve situația și să se regăsească pe sine, iar pe de altă parte avem întreaga gașca care încearcă în continuare să îl găsească pe Glendower și care încearcă în același timp să stabilizeze curenții energetici dați peste în urma evenimentelor de data trecută. Ca niște adolescenți obișnuiți :))
Că părere generală, mie mi-a plăcut mult cartea. Pleacă de la idee absolut genială (fie că vorbim de întreaga serie, fie că vorbim doar de volumul acesta), atmosfera a rămas la fel de apăsătoare și spooky cum o știu, poate cu ceva mai multe momente de tensiune în volumul acesta, iar scriitura autoarei este în continuare un punct forte al seriei. Ce e drept, personajele m-au enervat mult în anumite momente, nu mi-a plăcut deloc evoluția lui Gansey în acest volum, iar Ronan a știut să mă calce rău pe bătături, dar am reușit să trec cumva peste aceste minusuri, acțiunea uimindu-mă chiar și în momentele când lucrurile nu păreau să se miște în vreo direcție.
Pot spune că este un Young Adult foarte diferit de ceea ce vedem de regulă, nu se citește ușor pentru că trebuie multă atenție la detalii (dar nu știu dacă asta se aplică tuturor), povestea, deși te prinde, este destul de lentă și mult mai complicată decât cele cu care suntem obișnuiți, iar personajele sunt complexe și foarte greu de descifrat. Hoții din vis reprezintă nu doar un volum de mijloc dintr-o serie, ci și o carte pe care nu o uiți ușor. Recomand cu tot dragul cartea tuturor, dar mai ales celor care vor să citească ceva bun și ieșit din tipare.
Volumul al doilea îl găsiți disponibil aici, dar puteți să achiziționați întreaga seriei de aici.
Sursă imagine reprezentativă (neprelucrată): Pinterest
Books are my drug 
Lasă un comentariu